Am căzut...

Fără să vreau... da, 
Am căzut în plasa întinsă 
De iubirea ta,
În inima zbuciumată a mea
Eros a săpat un șanț adânc,
Nu pot să dorm, nu pot să mănânc,
Pot doar să visez,
Să creez scenarii cu noi doi;

Când mă uit în ochii tăi, 
Văd sute, mii de scântei,
Focul dragostei e uriaș,
Zâmbetul tău gingaș 
Mă înnebunește,
Dulceața ta, viața-mi amară 
O îndulcește.

Am căzut de pe creste de munți
În verile fierbinți când am uitat 
Să mă rog la sfinți
Să te aducă-n drumul meu, 
Să-mi fii alături mereu;

Am căzut în deznădejde 
Și inima m-a durut rău,
Am vrut să-mi pun capul 
Pe umărul tău,
Dar nu erai pe-aproape, 
Cum voiam eu,
Am cerut ajutor de la Dumnezeu,
Să pot să ies din al singurătății hău.

Am căzut pe gânduri
Când am citit zecile de rânduri 
Scrise de mânuța ta 
Pentru inimioara mea; 
Dragostea, ca o tornadă,
Mă face să-i compun
Baladă după baladă,
Mă iau la sfadă cu timpul,
Căci e prea egoist,
Sufletul mi-e trist 
Când nu ești lângă mine,
Dorul de tine pleacă și vine,
Vrea să găsească inimioara ta,
Să se cuibărească-n ea.

Am căzut ca o stea, în brațele tale, 
De pe planeta fermecată a mea
În noaptea când mi-ai promis 
Că vom fi împreună,
Mi-ai spus c-ai să renunți 
La o rază albă de lună
Pentru o rază galbenă de soare
Din inima-mi frumoasă, mare.

Am căzut pe gheața tare a tristeții
Când am văzut cai verzi 
Pe pereții roz din odaia mea,
Trăiesc cu speranța că te voi avea
Acum și-n anii care vor urma...

Am căzut în capcana ta,
Sunt ca o pasăre în colivie,
Au trecut mai mult de o mie de zile
De când nu ne-am văzut...

Am căzut ca o trestie secerată de vânt,
Adorm și mă trezesc cu tine-n gând,
Uneori, nu scot un cuvânt,
Tac și ascult cum îmi bate inima;
Am căzut răpusă de iubirea ta
Și nu mă mai pot ridica.

Autor ✍️ Crisastemis 

Din Volumul - Supradoze de iubire