Pe sub arcade de lumină
Pe sub arcade de lumină,
Îți văd privirea senină
Alunecând pe trupul meu;
Mă uit la chipul tău frumos
Pe timpul acesta cețos,
Îmi vine să te mănânc
Ca pe un măr dulce, gustos;
Ești ca un vin spumos,
Puțin acidulat,
Mă faci să intru în păcat.
În liniștea de catifea
Simt mâna ta cum mă atinge,
Inimea mea vrea să strige
„Ajutor!” Simt că mor
Când văd cât ești de atrăgător!
Un nor rătăcitor
Acoperă cerul ca un stor,
Eu mă înalț în zbor, cobor
În brațele tale, ca un condor
Pe malul unei mări albastre,
Visez că plutesc printre astre;
Pe sub arcade de lumină
Plăcerea se îmbină cu utilul,
Eu sunt o pianină,
Tu ești pianistul cu degete fine,
Simt mângâierile-ți line
Pe pielea-mi catifelată;
Mă săruți o dată,
Te sărut de șapte ori,
Ochii tăi strălucitori
Seamănă c-un răsărit de soare,
Aș vrea să stau mereu
La umbra ta odihnitoare!
Ești ca o apă curgătoare
Pe vreme schimbătoare,
Eu sunt o plantă agățătoare,
Mă agăț de tine, de inima ta,
De câte ori am ocazia,
Iubirea-mi profundă pentru tine
Nu se va termina, se va multiplica!
Toate drepturile rezervate © Crisastemis
Din Volumul - Versuri și Universuri
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu