Nu mă pierde...
Nu mă pierde
Printre amintiri,
Nici pe poteci de uitare
Unde iubirile-s călcate în picioare,
Nu mă rătăci prin buzunare
Ca pe-o batistă plină de lăcrămioare,
Poartă-mă ca pe o floare la pălărie
Sau la pieptul tău,
Iubește-mă ca pe un curcubeu!
Nu mă alunga din viața ta,
Ocrotește-mă de lumea rea
Cu bunătatea ta, fii pavăza mea!
Adăposteşte-mă vara la umbra ta
Ca un copac cu frunze dese
Când cuvintele nu-mi sunt înţelese,
Când păianjenul tăcerii îşi ţese
Pânze groase în inima ta,
Nu sta departe de iubirea mea!
Nu mă lăsa singură în iarna grea,
Îmbrăţişează-mă cum ai îmbrăţişa
Soarele cald, marea de smarald,
Pune-ţi fruntea lângă fruntea mea,
Să fim alături pe orice vreme rea!
Iubite, nu fugi, nu mă ocoli,
Nu mă pierde printre nostalgii,
Întoarce-ţi paşii de pe drumurile pustii
Când mii de frunze ruginii
Dansează-n toamnele arămii...
Nu mă pierde, nu mă alunga,
Nu te-ndepărta, nu mă lăsa,
Leagă-mă strâns de inima ta,
Iubirea să ne fie bucurie,
Mărturie peste veacuri...
Nu mă pierde printre fleacuri,
Căci sărutările mele
Sunt leacuri miraculoase
Sunt leacuri miraculoase
Pentru buzele tale cărnoase
Arse de dor; Fii mai îngăduitor,
Păstrează-mă-ntr-un colțișor
Al sufletului tău, iubește-mă mereu!
Toate drepturile rezervate © Crisastemis
Din Volumul - Castele de nisip

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu