Nimic garantat

Iubitul meu, 

A trecut atâta timp 

De când ai plecat,
Inima mea este 

Ca o rocă de bazalt,
Mă doare fiecare os, 

Viața mea 
E-ntoarsă pe dos...
Iubirea ta a fost 

Piatra mea de hotar,
Ai distrus 

Zidurile casei iubirii
Noastre fără să ai habar.

Încerc să te păstrez 

În sufletul meu
Dar câteodată 

Mi-e foarte greu, 
Simt că mă pierd în abis, 

Mă mint că totul 

Este doar un vis,
Dar am avut parte 

De prea multe deziluzii,
Absența ta creează 
Destule confuzii.

Încerc să te găsesc 
În fiecare zâmbet
De copil inocent, 
Focul iubirii arde 
În mine incandescent,
Ochii tăi frumoși 
Erau paradisul meu,
Dragostea ta era baza mea, 
Puterea mea,
Soarele meu, turnul de fildeș 
Pe care-l construisem eu;

Visez la buzele tale, 
Două bomboane dulci,
Două căpșuni roșii 
Gustoase, zemoase...
Acum mănânc 
Mere verzi și afine,
Iubirea pentru tine 
Este ca o boală grea,
Nu te pot scoate 
Din inima mea,
Încă nu pot elibera 
Fluturii din cuștile iubirii,
Nu voi șterge din mintea mea
Nici măcar cele mai 
Triste întâmplări,
Nici ziua-n care-ai apărut 
În calea mea de nicăieri.

Îmi amintesc 
Povestea noastră frumoasă
Și simt că mai există 
Încă o șansă
Ca noi doi să fim împreună,
Am promis că te voi iubi, 
Indiferent dacă-ntre noi 
Va fi soare sau furtună.

Am început 
Să număr orele,
Au trecut sute de zile, 
Nesfârșite săptămâni
Și luni... Nu pot vorbi, 
Nu pot găsi cuvinte,
Tot ce știu este că te iubesc
Mai mult decât 
Se poate exprima-n cuvinte,
Sufletul nu mă minte...

Fără tine, viața mea 
E un nesfârșit coșmar,
Dar știu, nu te voi aștepta-n zadar,
Tu ești perechea mea,
Inimile noastre 
Nu se pot desperechea,
Am nevoie de tine mereu, 
Tu ești aerul meu!

Mi-e dor 
De zilele noastre minunate
Când ne bucuram 
De fericire și libertate,
Locuiam pe aceeași stradă,
Mergeam de mână 
Cu iubirea la paradă...
Eram două flăcări arzând,
Inimile noastre erau unite 
De o dorință puternică,
Aveam sufletele legate 
Cu fire nevăzute
Pe care erau agățate 
Sentimentele noastre
Curate, adevărate...

Astăzi, mă simt 
Ca o particulă mică
Rătăcind prin Univers, 
Fără tine, nimic nu are sens... 
Nu sunt obsedată,
Vreau doar să-ți mărturisesc 
Pentru ultima dată,
Am nevoie de iubirea ta 
Mai mult ca niciodată,
Dar poate tu m-ai uitat, 
De multe ori m-ai condamnat
Fără să fi comis vreun păcat...
Iubite, când e vorba de tine,
Totul este ciudat,
Nimic nu este garantat... !

Dar nu-i nimic, 

Ce dacă inima mea
Va sângera 

La fel ca înainte?
Nu-mi voi băga 

Sentimentele
De vii în morminte, 

Te voi iubi în continuare,
Iubirea-mi va fi 

Din ce în ce mai mare.

Poate cândva vei regreta, 

Poate mă vei căuta,
Să-mi spui măcar: 

Bună ziua... 

Sau nu știu, altceva,
Până atunci, 

Vântul rece va sufla 

Prin inima mea,
Voi fi ca o mare tulbure 

Fără nicio corabie,
Fără niciun marinar, 

Timpul îmi va fi 

Din nou adversar...

Nu pot spune <Nu> 

Iubirii tale,
Căci zeci de fiori 

Îmi dau târcoale,
Nu știu ce voi face mâine 
Sau ce să fac acum,
Îmi voi asculta sufletul, 

Mă voi opri din drum...
Mă voi pierde temporar 

Într-un prezent sumbru,
Voi fi ca o scrisoare 

Fără timbru, 

În timp ce tu, iubitul meu,
Vei rămâne campionul 

Pe care-l voi iubi mereu!
 

Toate drepturile rezervate
© Crisastemis
Din Volumul - Culorile iubirii