Am învăţat

Privind cerul înseninat,
Un cântec nou am învăţat,
Ascultând sunetul vântului
Am simţit freamătul codrului,
Privind zborul lin de rândunele
Am învăţat să zbor ca ele;

Trecând prin clipe grele,
Am învăţat să prefac
Tristeţile în acadele,
Privind noaptea la stele
Am învăţat să mă aprind
Şi să mă sting ca ele;

Mergând pe-un drum îngust,
Cu sufletul ca un burete
Îmbibat cu lacrimi 

În loc de apă vie sau de must,
Am învăţat că dragostea
Nimeni nu ţi-o poate lua
De este-aprinsă-n inima ta
Ca flacăra care te veghează;

Când inima-ţi pulsează
De dor la amiază
Sau în zorii dimineţii,
Când te trezeşti la miezul nopţii
Şi nu ţi-e frică de coşmarurile vieţii,
Trebuie să te bucuri că trăiești,
Că poți încă să iubeşti.


© Crisastemis
Din Volumul - Iluzii și deziluzii