Iubita mea

Iubita mea
Cu ochii verzi,
Eu sunt mereu
Lângă tine,
Cum de nu mă vezi?
Poate cândva
Ai să te pierzi
În râurile limpezi
Ale lacrimilor mele,
Poate-ai să crezi
Cât de profunde
Mi-s sentimentele...

Iubita mea
Cu părul
Făcut inele,
Aş vrea
Să îţi culeg
Mii de stele
De pe cerul
Iubirii mele,
Să-ţi dau o floare
De iasomie,
Să ţi-o prinzi
De alba-ţi ie...

Iubito,
Inima mea
Suferă de aritmie
Când te privesc...
Atâta chimie
Credeam că există
Între noi,
Dar tu mă duci
Cu gândul înapoi
Când eram soldatul
Plecat la război,
Puteam să lupt
Cu lumea toată
Pentru o iubire
Adevărată!

Iubita mea,
Frumoasă fată,
De ce vrei să rămâi
Nemăritată?
Eu pot să-ţi fiu soartă
Dar tu mă transformi
Într-o mare învolburată...

Eşti atât de răsfăţată,
Iar eu, sunt doar
O fiinţă abandonată
Într-un deşert...
De dorul tău eu fierb
Ca o oală sub presiune,
Atâta pasiune e în mine,
În timp ce tu
Simţi doar compasiune
Pentru un biet bărbat
Ca mine!



© Crisastemis
Din Volumul – Iubire fără sfârșit