Capitole

Ninge iar
La ceas de seară,
Ninge cu fulgi mari
Ca odinioară...
O ceață rară
Mă împresoară,
Singurătatea,
Ca o piatră de moară
M-apasă pe umerii
Care încep să mă doară...

Crivățul se-aude
Ca un zgomot
De coardă ruptă
De chitară,
Dar în mintea mea
Răsună un cântec
De vioară...
Ce dor îmi e
De adierea vântului
De primăvară!

E prima oară
Când sunt fericită
Sau poate-i doar
O clipă zăpăcită
Din viaţa mea...

Mă gândesc la tine
Iubirea mea,
La dragostea
Care ne-a ridicat
Pe uriaşul val,
Apoi ne-a dus în aval...

Dar am purtat iubirea
Ca pe un şal
Împărţind-o în mod egal,
Chiar dacă acum
Povestea noastră-i la final...

Ai fost pentru mine
Un ideal,
Frumosul meu
Crin imperial!
Tu, bărbatul fatal
Cu sărutul tău bestial
Și zâmbetu-ți jovial...

Ai fost punctul cardinal
Dintre real şi ireal,
Ai fost un vehicul genial
Cu care am călătorit
Prin astral...

Frunze de portocal,
Fructe de curmal,
Iubire dintr-un pocal
De aur
Mi-ai dat să beau...

Un dormitor Imperial,
Un climat ecuatorial
Ai folosit ca arsenal
Ca să mă cucereşti...

N-ai vrut să fii
Doar un bărbat banal,
Mi-ai dăruit
O piatră de opal
Și un coral
Dintr-un recif
Pictat în stil suprareal...

Chiar şi testul cu iubirea
A fost pentru tine opţional,
Dar îl pot adăuga
La capitolul „Paranormal”...

Iubite,
Îmi voi face un jurnal
În care am să te trec
La capitolul „Fenomenal”.


© Crisastemis
Din Volumul – Iubire fără sfârșit