Mereu împreună

Aş vrea să mă îmbrac în lumina ta
Ca într-o rază de stea,
Aş vrea să mă învăluie iubirea ta
Cum mă învăluie visarea noaptea...

Aş vrea să fii salcia mea,
Să mă adăpostesc la umbra ta
Şi să nu mai pot pleca,
Aş vrea să fiu fântâna ta,
Să bei în loc de apă
Iubire, din inima mea.

De-aș fi o adiere de vânt,
Iar tu, un petec de pământ,
Aş vrea să fiu o pasăre zburând
Pe aripile dorului fremătând...

Aş vrea să fiu un cuvânt
Să stau pe buzele-ţi râzând,
Aş vrea să nu mai tremur
Când te văd trecând
Prin mintea mea dansând...

Aș vrea să mă iubești tăcând,
Să fiu mereu în al tău gând,
Aș vrea să fii mereu flămând,
Să mă săruți, gemând...

Iubite, cu tine vreau să mă scufund
În oceanul iubirii, cât mai curând,
Aș vrea să putem trece oricând
De barierele timpului, cântând...

Mereu împreună,
Ținându-ne de mână,
Vom alunga orice furtună...

Noi doi, luptând
Cu lumea toată
Pentru iubirea 
Noastră adevărată,
Ce uneori 
Este puțin ciudată...

Tu ești capodopera mea de artă,
Eu sunt inima ta pictată
Pe cerul de opal...
Tu, bărbatul ideal,
Eu, femeia dintr-un vis real.


© Crisastemis
Din Volumul – Iubire fără sfârșit