Puţin ciudată...

Iubirea ta, este puţin ciudată,
Mă duce în timpurile de altădată
Unde-mi găsesc
Oglinda sufletului spartă
Şi inima nemângâiată.

Iubirea ta ciudată,
Îmi ţine dragostea legată
De o iluzie deşartă,
De o speranţă-ncorsetată...

Iubirea ta ciudată
Îmi frânge inima curată,
Plăcerea ta vinovată,
Mă face să uit
De dorinţa-mi nevinovată...

Iubirea ta ciudată,
Mă obligă de fiecare dată
Să lupt cu o armată
De sentimente,
Gesturile tale impertinente
Distrug adeseori
Emoţiile mele transparente...

Parcă suntem
Într-un basm cu iele,
Dar între noi,
S-au terminat jocurile,
S-au stins focurile,
Au înghețat iubirile...

M-acoperă
Din nou ninsorile,
M-apucă frigurile,
Alfabetul iubirii mele
Se pierde în ceaţa
Cuvintelor tale grele...

Iubitule,
Tu mă ţii agăţată
De un colţ de cer,
Te-ai făcut grănicer
Al Universului
Iar eu parcă dispar
De pe faţa pământului...

Trăiesc, dar simt că mor
Din cauza fiorului arzător
Ce-mi mişună prin trup,
Parcă mă rup
De realitate,
Când ştiu că eşti aproape,
Totuşi... atât de departe!

Sufletul meu
Se împarte în bucăţi,
Singurătatea
Dintre cei patru pereţi
Construiește în mine
Un labirint ciudat,
Parcă mă pierd
În prezentul întunecat...

Vreau să caut o fereastră
Spre viitor,
Să fiu un soare strălucitor,
Sau un uragan năucitor
S-ajung la tine-n dormitor...

Poate dac-aş fi
Un fluture în zbor
M-ai prinde-n palmele-ţi
Calde şi m-ai mângâia uşor,
Iar eu te-aş săruta cu dor...
Poate dorul meu apăsător
S-ar cuibări la tine-n suflet
Și mi-ai dărui un zâmbet...

De ce eşti rău, iubitul meu?
Nu vezi cât mi-e de greu
Fără iubirea ta?
De ce te joci cu viața mea,
Când eu sunt doar a ta?

Inima mea îţi aparţine,
Dar lipsa ta
Creează în mine
Un munte de suspine,
O mare de lacrimi cristaline...

Iubitule,
De ce fugi de mine,
Când eu te iubesc
Mai mult decât
Mă iubesc pe mine?

© Crisastemis
Din Volumul - Iubire fără sfârșit

A little strange...

 
Your love is little strange,
It leads me in the times of yore,
Where do I find
the broken mirror of the soul
And a empty heart.

Your strange love,
It keeps me connected
To a vain illusion,
To a forced hope...

Your love little strange
Breaks my pure heart,
Your guilty pleasure,
It makes me to forget
My innocent desire...

Your strange love
Makes me fight
with an army
Of feelings,
Your wrong opinions
interferes with
my transparent emotions...

Seems that we are
In a fairy tale
with wicked fairies,
But between us,
The games are finished,
The fires, are extinguished,
The love, will froze...

The snow will cover me,
The sorrows will live in me,
The alphabet of my love
will get lost in the fog
Full of endless painful words...

My love,
You keep me hanging
to a corner of the heaven,
You're a border guard
Of the Universe,
But I, it looks that
I disappear from earth...

I live, but I feel like dying
Due the burner thrill
What goes through my body,
Your love, breaks me from reality,
When I know that you're close,
Still... so far away!

My soul
Divide into pieces,
The loneliness
Of the four walls
Create in me
A strange maze,
I get lost in the darkness...

I'm looking for a window
Toward future,
I want to be a bright sun,
Or a powerful hurricane
To get to in your bedroom...

Maybe if I'll be
A butterfly in flight,
You could catch me
in your warm hands,
You could stroked me gently,
And I'll kiss you tenderly
With all my love...
Perhaps, my oppressive longing
There it will snuggled into your heart
And you'll give me a smile.

Why are you so badly?
You don't see
How hard it is for me
without your love?
Why you play with my life,
When I'm just yours?

My heart belongs to you
Even if the distance from us
creates in me
A mountain of sighs,
A sea of crystalline tears...
Why do you
Run away from me,
When I love you
More than I love myself?



© Crisastemis
From The Volume - Endless love