Niciun rând

Iubite,
De prea mult timp
Nu mi-ai scris niciun rând,
Eu îţi scriu mereu plângând,
Căci nu pot să mi te scot din gând.

Îmi simt inima bătând
Ca un clopot de argint,
Gândindu-mă
Că nu te voi vedea curând.

Într-o tristeţe
Apăsătoare mă afund,
Mă ia somnul suspinând
Crezând deja că te-am pierdut.

Eu mor de dor,
În timp ce tu, nepăsător
Te joci cu soarta mea, râzând.
Eu sunt o flacără arzând,
Dar tu treci peste iubirea mea
Valsând.

Unde-s promisiunile
Pe care mi le-ai făcut,
În ziua când ne-am cunoscut?
Unde este fericirea?
Oare s-a pierdut şi ea
În tăcerea ta amară ca fierea?

Cum de te-ai rătăcit,
Pe drumul spre mine
Acum, când spuneai
Că eşti cel mai fericit?

Iubite,
Întoarce-te pe drumul
Pe unde ai mai trecut,
Oare terenul e abrupt,
Sau iubirea, deja a dispărut?



© Crisastemis
Din Volumul - Ecouri de suflet

Not even a row

My love,
It passed so much time,
You've not written me
not even a row,
I write you always crying,
I can't get you out
of my mind...
My heart beating
As a silver bell
Thinking that
I will not see you soon.

I'm lost in sorrow,
Immerse myself
In a oppressive loneliness,
I fall asleep with
Big pain in my chest,
I believe that already
I've lost you.

I dying of your longing,
While you, heedless,
You play with my fate, laughing,
I am a flame who burn,
But you get over my love,
like in a dance.

Where are the promises
Which you've done,
In the day we've met?
Where is happiness,
Maybe was lost
In your silence bitter as gall?

How you're lost,
On the road to me,
When you said
That you are the happiest?

My love,
Come back
on the road
Where
you've been before!
The terrain is steep,
Or your love,
Already disappeared?

© Crisastemis

From The Volume - Echoes of soul