miercuri, 26 octombrie 2016

O ceaşcă de cafea

Este târziu,
Dar nu pot dormi,
Nu mai știu
Dacă este noapte sau zi,
Mă pierd din nou
Printre nostalgii...

Beau iar o ceaşcă de cafea
Şi mă gândesc cum trece viața,
Număr secundele,
Care dispar grăbite din calea mea,
Mă gândesc cum vor fi anii
Care vor urma.

Aş vrea să fiu cu tine,
Iubirea, să te ţină lângă mine,
Să stăm mereu îmbrăţişaţi,
Cu funia dragostei să fim legaţi.

Mă rătăcesc printre povești
Care acum, îmi par copilărești,
Îmi dau seama ce departe ești...
Cât de mult îmi lipsești!

În paginile unei cărți
Caut anumite hărți,
Poate voi descoperi cărarea
Care mă va duce spre iubirea ta...

Oricum, povestea noastră
A devenit foileton,
Poate voi găsi pe undeva
Un fir, sau un cordon
Cu care mă voi lega
De săgeata lui Cupidon.

Mai beau un strop de cafea
Dar e amară ca fierea,
Îmi amintesc de durerea
Ce a lăsat-o lipsa ta...

Mi-e dor de tine, iubirea mea,
Numai din cauza ta,
Acum, eu sunt soră cu tristeţea!

Nici cu un borcan de miere
Nu pot îndulci
Clipele, ce fără tine mi se par pustii,
Dar sper că-n viaţa mea vei reveni
Şi fericiţi din nou vom fi.

Privesc pe geam
Cum luna pleacă la culcare,
Noaptea, din senin apare,
Lacrimile mele amare
Curg iar peste rana veche,
Care mă doare tare...

Îmi pun câteva
Semne de întrebare:
De ce iubirea,
Este uneori înşelătoare?

Ea este veşnic călătoare,
Nu stă deloc pe loc,
Ne prinde într-un joc,
Noi ardem în al ei foc,
Dar numai ea are noroc.

Iubirea nu suferă ca noi,
E uneori nepăsătoare,
Chiar dacă noi suntem în război,
Dar tot ea ne împacă pe-amândoi.

Toamna, a venit ca o nălucă,
Cad frunzele pe unde-apucă,
Dorul de tine mă usucă...
M-apucă dorul de ducă,
Să nu mă mai întorc
În pătratul, ce până azi
Credeam că este cerc.

Emoțiile îmi sunt zbuciumate,
Sentimentele confuze
Vor să mă rupă de realitate,
Dar încă am în suflet
Dorinţe nevinovate.

Zorii dimineţii
Aşteaptă după colţ,
Nori sunt albi,
Ca vata dulce pe băţ,
Prin cap îmi trece
Un gând şugubăţ...

Vreau să prind din zbor o stea,
Să o pun pe perna mea,
Toată ziua și noaptea,
Să te visez pe tine-aș vrea.

Vreau ca iubirea mea
Să ajungă-n inima ta,
Să o păstrezi ca pe o floare,
Vreau să-ți fiu curcubeul
Plin de culoare,
Să-ți fiu cer, pământ și soare.

Colind din nou
Prin al tristeții abis,
Dar o rază de lumină,
În suflet parcă mi-a pătruns,
Focul iubirii, din nou s-a aprins.

Te văd ca printr-un vis,
Cobori din Paradis,
Ai aerul distins al unui prinţ,
Ce-a apărut din necuprins.


Eşti aşa cum te-a descris
Bătrâna cu părul nins,
Când în zaţul cafelei
Viitorul mi l-a prezis.

Mi-a spus că eşti ursitul meu
Darul de preţ, de la Dumnezeu,
Mi-a spus că-n Cartea Vieţii
Numele tău, e scris
Lângă numele meu...

Aşa să fie oare,
Prea iubitul meu?
Să fii tu oare minunea,
Pe care-am aşteptat-o mereu?


© Crisastemis
Din Volumul – Iubire fără sfârșit


A cup of coffee
 
Is late, but I can’t sleep,
I don't know anymore
When is night or day,
I think of you always...

I drink a cup of coffee,
But life, passes so quickly!
I count thousands seconds
That rushed to disappear
of my way,
I want to be with you,
In your arms, forever to stay.

In an immense hollow
I want to find
The Cupidon's arrow,
I think about the day
Of tomorrow.

The coffee is bitter as gall,
I remember the pain
What left your absence
In my soul...
I miss you my love,
Because of you,
Now, I'm sister with the sorrow!

Nor with a jar of honey
I can't make sweeter these moments,
Life seems empty without you,
But I hope that you'll return
And we'll be together like before.

I look out the window
At the Moon, who go to sleep,
The darkness suddenly appears
And covers my bitter tears
Flowing down over my wound,
That hurts me deeply.

I ask myself :
Why sometimes,
The love is misleading?
Love is eternal traveler,
Does not stay in one place,
It catches us in a game,
We burn in her fire,
But only she, is the winner.

The love, does not suffer like us,
It's sometimes careless
Even though we are in war,
But also, the love, reconciles us.

Autumn came as a ghost,
The leaves fall as in a dance,
Your longing, had withered my soul,
I want to go far away
To not come back
In the quadrate, which until today
I thought it is a circle.

My emotions are turbulent,
My feelings, are confused,
They want to break me from reality,
But in my soul,
There are innocent desires.

I wait to see the dawn,
Clouds are white,
As sweet cotton candy,
Through my mind passes
A thought waggish...

I want to catch a star from flight,
To put on my pillow,
I would like to see you in my dream
All day and night.

I want that my love
To reach in your heart,
To hold it like a flower,
I want to be your rainbow,
To be your heaven, earth and sun.

Feeling myself
Down into abyss,
I get lost in sadness,
But a ray of light
Enter in my soul,
The fire of love,
It was lit again...

I see you, as in a dream,
Descending from Paradise,
With distinguished air of a prince,
What appeared from nowhere.

You're exactly as told me
The old lady with hair snowed,
When she predicted my future
In coffee grounds.

She told me
That you're my fate,
The priceless gift from God,
She said that in the Book of Life,
Your name is written
Close to my name.

So be it,
My beloved?
Yes, is real,
You're my miracle,
I waited you, my whole life!


© Crisastemis
From The Volume - Endless love

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu