Muza ta

De-ai fi o vioară,
Aş vrea să fiu arcuşul tău,
Te-aş mângâia în fiecare seară
Cu sărutul meu.

Pictor pe suflete de-ai fi
Eu aş fi muza
De care te-ai îndrăgosti,
Cât ne-am putea iubi!

Aş fi culoarea
cea mai minunată
Iar tu-mi vei arăta
ce-nseamnă artă,
M-ai putea modela
cu pensula
Până în braţele tale
aş cădea.

Vreau să fiu apa
pe care tu o bei,
Să-ţi fiu hrană,
să fiu tot ce vrei...
Tu, eu şi iubirea,
Să împarţim totul la trei.

Vreau să ne plimbăm
prin parcuri, pe alei,
Iar când în braţe tu mă iei
Să cadă peste noi
Înmiresmate flori de tei.

De-am fost cândva
un foc aprins,
Tu ai fost apa ce l-a stins
Dar jăraticul din nou s-a încins,
Inima rău mi-a cuprins.

Vino iar să mă stingi,
Vreau să mă atingi,
Sunt ca un animal în chingi
Din legendele cu vikingi.

Să nu mă cruţi,
Vreau să mă săruţi
Cu buzele tale
fierbinţi...
Vreau să mă scoţi din minţi,
Să mă alinţi,
De tot ce-i rău să uiţi!

De-ai fi tu marea cea albastră,
Aş fi o pasăre măiastră
Şi aş zbura spre tine însetată...
De aş sorbi din tine o dată,
Mi-ar ajunge viaţa toată.

Acoperiş de-ai fi
Sub tine m-aş adăposti
Şi te-aş iubi
Pân-aş muri... !

Dac-ai fi o întrebare
Eu aş fi răspunsul tău,
Sunt tot ceea ce cauţi,
Mă vei avea mereu!


Toate drepturile rezervate
© Crisastemis
**************
 Din Volumul * SANCTUAR
Autor * Crisastemis