Sfârșit de Octombrie iar,
Pași spre ciudatul Brumar;
Zile scurte, nopți mai reci,
Frunze moarte pe poteci.
Păsări amețite zgribulite
În cuiburi vechi neîncălzite
Udate de ploi abundente;
Furtuni violente de sentimente.
Vreme schimbătoare,
Dor arzător de băi de soare,
De țărmuri de mări liniștite;
Cuvinte frumoase nerostite.
Lipsă de parfumul îmbătător
Al lunii superbe a florilor,
Dorințe multe, speranțe puține,
Drumuri întortocheate, serpentine;
Buzunare peticite de suflete rănite,
Dureri înăbușite în inimi neprihănite,
Clepsidre de timp cu nisip aspru,
Cer când negru, când albastru;
Ape tulburi, zeci de gânduri
Ca fluturii zburând în cârduri,
Așteptare... Semne de-ntrebare,
Deseori și de mirare.
Versuri ©️ Crisastemis / 2026
Toate drepturile rezervate
©️ Crisastemis
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu