Du-mă undeva...

Du-mă, într-o zi sau două,

Acolo unde niciodat' nu plouă 

Cu lacrimi de sânge,

Unde gheara tristeții nu ajunge.

Du-mă cât mai departe, 

În zori, ori în miez de noapte,

Să nu mai aud cum bate 

Clopotul a moarte.

Du-mă unde n-am mai fost,

Unde traiul nu-i anost,

Unde lumea-i iubitoare,

Pașnică, înțelegătoare;

Du-mă unde n-am mai fost,

Unde traiul nu-i anost,

Unde lumea-i iubitoare,

Pașnică, înțelegătoare;

Pașnică, înțelegătoare.

Fii ca barca de salvare,

Că ți-e mintea sclipitoare,

Fă-mi sufletul să zboare,

Să facă iar băi de soare.

Du-mă pe-un tărâm de basm,

Dă-mi puțin entuziasm

De la tine, c-ai destul,

Eu am să-ți dau totul, totul;

Știi că ești speranța mea!

Știi că ești speranța mea!

Dacă nu te-aș mai avea,

Inima, rău m-ar durea,

M-aș stinge precum o stea.

Dacă nu te-aș mai avea,

Inima, rău m-ar durea,

M-aș stinge precum o stea.

Du-mă, du-mă undeva,

Unde viața-i dulce ca o baclava,

Unde fericirea nu e artificială,

Ci cât se poate de reală;

Du-mă, du-mă undeva,

Unde viața-i dulce ca o baclava,

Unde fericirea nu e artificială,

Ci cât se poate de reală!

 

Versuri © Crisastemis 

Toate drepturile rezervate 

Piesă creată cu Suno AI 

Voci generate de Suno AI

Toate drepturile rezervate • Crisastemis