Romanticul poet

Zână bună din povești,
Spune-mi, îți mai amintești
Cum te-am făcut să îmi zâmbești,
Apoi, inima-ți să mi-o dăruiești?

Nu mi-ai înșelat încrederea
Niciodat' frumoasa mea,
În ochii tăi și astăzi pot vedea
Lumina ce-o emană dragostea.

Ți-e sufletul cald și curat
Cum rar să văd mi-a fost dat,
Ești o minune, cu adevărat,
La fix drumurile ni s-au intersectat!

Ce bine că faci parte din viata mea!
Mă simt ușor ca un fulg de nea,
Stârnești în mine pasiunea
Fără să îmi crească tensiunea.

Doar un sărut de-mi dai,
Fac un pas în plus spre Rai,
Habar nu ai, habar nu ai,
Că-n inima-mi, ca o regină stai!

Doar un sărut de-mi dai,
Fac un pas în plus spre Rai,
Habar nu ai, habar nu ai,
Că-n inima-mi, ca o regină stai!

În ochii mei, tot timpul crești,
Cu asta trebuie să te obișnuiești!
Raza speranței mele ești,
Să mă uimești, nu contenești;
Raza speranței mele ești,
Să mă uimești, nu contenești!

Cât te iubesc, nu are rost să îți repet,
Mi-am pus deja sentimentele pe tapet,
Voi rămâne romanticul poet
Ce îți va scrie versuri fără preget;
Da, voi rămâne romanticul poet
Ce îți va scrie versuri fără preget!

Versuri © Crisastemis
Din Volumul - Magia condeiului
Toate drepturile rezervate