O senzatie veche

Când te văd trecând prin fața mea,

Îmi bate tare, tare, inima;

Aș vrea să mă lipesc de umbra ta,

Să te veghez încontinuu, da...

Ca un înger păzitor să-ți fiu,

Rază de bucurie, Oază de apă în pustiu;

Să te-nsoțesc la orice pas,

Că frumusețea-ți, mă lasă fără glas;

Frumusețea-ți rară, rară,

Atât interioară, cât și exterioară.

Aș vrea, aș vrea,

Să fiu sigur că vei fi a mea

O viață-ntreagă și ceva;

Simt că suntem suflete pereche,

Senzația aceasta este veche, veche.

Nu pot iubi o altă femeie,

La tine este-a sufletului meu cheie,

M-ai aprins demult, ca pe un foc

Ce nu s-a stins, nu se va stinge deloc.

Versuri © Crisastemis 

Din Volumul - Magia condeiului 

Toate drepturile rezervate