Iar bate în rafale vântul,
Răscolește norii și pământul,
Ba-i cald, ba este frig,
Se mai prăbușește câte-un dig;
Timpul se scurge, curge la vale
Ca un râu cu ape limpezi, termale,
Totul se schimbă pe zi ce trece,
Este deja Mai, doisprezece...
Parcă trăim pe repede înainte
Ca-ntr-un scenariu, nu avem ținte,
Ne rătăcim prin labirinturi,
Plătim tributuri după tributuri...
Însă speranțe de bine mai sunt
Cât ne are-n grijă Tatăl Sfânt,
De ne va lăsa din a Sa Mână
Va fi de neoprit orice furtună.
Autor - Crisastemis
Din Volumul - Printre rânduri
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu