De printre norii de granit
Au răsărit stele de-argint,
E liniște-n cerul albastru infinit,
Furtuna ne-a ocolit...
Luna-n colțul gurii ne-a zâmbit,
Apoi timidă, a fugit,
Vântul s-a oprit, nu mai bate
Acum, la ceas târziu în noapte,
Însă bate inima mea,
În ritm accelerat, da, da... !
E primăvară, gându-mi zboară,
Ba cu aripi de fluturaș,
Ba cu aripi de vulturaș...
Doamne, ce n-aș da
Timpul să îl pot stopa... !
Să existe tinerețe fără bătrânețe,
Fericirea să ne dea mereu binețe,
Anii să treacă încet, încet,
Să n-avem niciun regret...
Soarta să nu fie crudă,
Acră, ca o necoaptă dudă,
Lacrimi să curgă doar de bucurie,
Flacăra iubirii pure să fie vie...
Moartea să întârzie să vină,
Durerea să fie smulsă din rădăcină,
Speranțele să nu piară în vânt,
Să ne trezim zilnic râzând.
Autor - Crisastemis
Din Volumul - Printre rânduri
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu