Liniște Divină

Cerul s-a prăbușit peste tăceri,
Tună și fulgeră, ca alaltăieri,
Doi îngeri păzitori stau în dreapta mea,
Inima mi-e plină de lumină,
În suflet simt o liniște divină.

Dumnezeu mi-a arătat
Un drum presărat cu flori
Pe care trebuie să pornesc mâine în zori,
În nopțile cenușii
Aștri strălucitori mă vor însoți
În multele călătorii lipsite de peripeții.

Poeții sunt visători, eu sunt realistă,
Nu-mi place să apar în pagini de revistă
C-așa e la modă,
Mă simt bine în pielea mea,
Nu-mi schimb năravul de dragul cuiva.

Plouă... Nu cu stropi de rouă,
Ci cu picături albastre din călimări vechi,
Perechi de lacrimi iarăși cad
De pe un lung negru șirag,
Peste al timpului prag.

Autor - Crisastemis
Din Volumul - Esență de Iubire