Tu mă faci să respir
În ritmul batăilor inimii tale.
Când ploaia cade agale
De la deal la vale,
Dansez cu picioarele goale
Pe nisipuri din clepsidre de timp;
Tu mă faci să iubesc fiecare anotimp,
Când sunt cu tine uit orice cuvânt urât,
Doar perle fine am în vocabular,
Nu depășesc niciun hotar,
Stau liniștită în banca mea
Ca să-ți cuceresc pe viață inima.
Tu mă faci să plâng de fericire
Când mă săruți pe frunte în neștire
Ca pe un copil neastâmpărat
Pe care nu-l cerți niciodat';
Ești atât de delicat,
De frumos, de talentat!
Zeci de serenade
Mi-ai cântat sub fereastră
În fiecare noapte albastră
Care a devenit albă;
O salbă de aur am făcut
Din fiecare duios cuvânt
Pe care mi l-ai șoptit la ureche;
Noi doi formăm o pereche
De nedespărțit,
De nedespărțit,
Ne vom iubi mereu
Până la plus infinit!
Până la plus infinit!
Autor - Crisastemis
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu