De când te-am cunoscut pe tine,
Ți-am dăruit iubirea toată,
Iubire pură, profundă, nelimitată.
Inima mea, simțea ce simțea inima ta
Când gelozia îi dădea târcoale,
Un coate goale era timpul,
Cernea prea des nisipul
Din clepsidra-i uriașă,
Dar n-a distrus iubirea noastră pătimașă.
Inima mea mă osândea la suferință
Când nu era cu putință să ne vedem,
Sau când trebuia
Să ne ascundem de ochii lumii
Să ne iubim ca-n filme, ca nebunii.
Inima mea a plâns de-atâtea ori
Când nu puteai să cântărești
Sau să măsori dragostea din ea!
Am trecut granița tristeții de zeci de ori
Ca să-ți dau un sărut dulce în zori.
Inima mea, în petale de flori s-a îmbrăcat
Când sufletul mi-a fost întristat
Din cauza dorului înflăcărat
Care nu-i dădea pace...
Inima mea nu tace, bate cu putere,
Nu vrea, nu cere nimic,
Nici eu nu vreau să mă complic,
Vreau doar să-ți zic...
Te iubesc până la Infinit!
Autor ✍ Crisastemis
Din Volumul - Vise în culori
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu