Din nou alerg

Alerg, alerg, din nou prin vise

Care nu au fost ucise,

Caut ferestre și porți deschise,

Caut oameni buni

Și tărâmuri unde nu-s furtuni.

Alerg, alerg, 

Spre marea de smarald,

Cu sufletu-mi cald

Topesc alt aisberg al durerii

Când ninge fără încetare

În pagini de povești nemuritoare;

Mare mirare că nu bate vântul

Să-mi risipească iar cuvântul

În cele patru zări!

Alerg în zori, mă plimb printre flori,

Mă îmbrac în petale de cais

Când vreau să ajung în Paradis,

Scot din hambare raze de soare

Și le lipesc de inima mare

Pe care mi-a dat-o Dumnezeu;

Alerg cu brațele deschise tot mereu

Spre tine, dragul meu... !

Autor ✍ Crisastemis

Din Volumul - Puterea iubirii infinite