Da... da!

În palma ta e inima mea,
Între timp a crescut dragostea
Cum n-aș fi crezut vreodată,
E ca o floare fermecată
De Dumnezeu binecuvântată,
N-am s-o las să se usuce niciodată.

Da... da!
Te iubesc ca o timidă fată,
Cu sufletu-mi curat în care
Strălucești ca o rază de soare;
Nu mă mai doare depărtarea,
Căci uitarea nu și-a pus gheara
Pe gândurile noastre puse pe foi.

Atât cât va exista cuvântul "noi"
N-am să fac pași înapoi,
Ci doar pași înainte...
Vocabularul iubirii
Are cuvinte minunate,
Am să vorbesc cu drag
Despre buzele-ți catifelate,
Dulci, ca cireșele coapte.

Da, da... Se poate când vrei
Să iei taurul de coarne,
Să faci să se răstoarne carul cu tristețe
Când sufletul ți-e plin de frumusețe
Și vrei să dai binețe mereu
Celui care te-a ajutat când ți-a fost greu.

Autor ✍ Crisastemis
Din Volumul - Între margini de hotare