Ploaie pe metru pătrat
Plânge cerul
În toamna îmbrobodită
Înrudită cu iarna,
Sună iar goarna,
Se strigă „Adunarea!”
Pădurea s-a uscat,
Timpul s-a scurtat;
Plânge natura, suspină de dor,
Apele limpezi de izvor s-au tulburat,
Frunzele ruginite s-au amestecat
Cu noroiul de pe asfalt,
Pământul e înlăcrimat,
Oceanul fericirii e învolburat;
Apele limpezi de izvor s-au tulburat,
Frunzele ruginite s-au amestecat
Cu noroiul de pe asfalt,
Pământul e înlăcrimat,
Oceanul fericirii e învolburat;
Plânge marea după pescăruși,
Eu plâng după ochii-ți jucăuși,
Frigul a dezechilibrat
Fiecare oraș, fiecare sat,
Plouă neîncetat, pe metru pătrat;
Toamna ne-a lezat sufletele,
Ne-a furat secretele,
Le-a dus departe,
Pe cărări de vise uitate;
Se-aud zgomote în noapte,
Vântul bate fără oprire;
Avem nevoie de iubire,
De dezrobire din lanțurile tristeții
Ca să putem merge mai departe
Pe drumul drept al vieții!
Toate drepturile rezervate © Crisastemis
Din Volumul - Versuri și Universuri

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu