Peste margini de lumi
Plouă iar
Peste al vieții calendar,
Dansează frunzele-n tăcere
Pe muzica unei toamne
Pline de mistere;
Păsările zboară
Ca nişte elicoptere
Ca nişte elicoptere
De la Nord spre Sud...
Cad frunzele de dud
Pe trotuarul ud,
Pe trotuarul ud,
Castanii s-au scuturat,
Vântul turbat ne-a uscat sufletele,
Florile iubirii s-au veştejit,
Visele frumoase s-au năruit.
Norii negri au acoperit cerul
Dis de dimineaţă,
Plouă cu stropi de gheaţă
Peste întregul pământ,
Iarna va veni-n curând!
Mi-e dor de mirosul
De izmă creață,
De privighetoarea cea fâşneaţă
Care îmi bucura sufletul
De fiecare dată
Când îi auzeam cântecul,
Mi-e dor de curcubeul care ieşea
Odată cu soarele
Ce apărea după furtuni...
Trec zile și săptămâni,
Plouă peste margini de lumi,
Pe anumite porțiuni,
În diferite regiuni,
Plouă cu foc peste genuni,
Peste minciuni...
Plouă cu stropi argintii
Peste văi, peste munți,
Peste văi, peste munți,
Peste lacrimile fierbinți,
Peste oamenii cuminți...
Plouă... de la ora zece,
Toamna nu vrea să mai plece,
E tare rece și neînțelegătoare!
Mi-e dor de o rază caldă de soare,
De un cer senin albastru,
Mi-e dor de un astru aprins
În miez de noapte,
Mi-e dor de cireșele coapte,
De apa limpede de izvor...
Mi-e tare dor de primăvară
Când văd ceața deasă sau rară
Că nu se risipește și îmi răpește
O parte din fericire,
Mi-e dor de tine iubire!
Toate drepturile rezervate © Crisastemis
Din Volumul - Castele de nisip

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu