miercuri, 11 octombrie 2017

Noi cărări 💖


Noi cărări

Prin crângul de aramă
Suflă crivățul cu putere,
Dar nu îl iau în seamă,
O să-i spun în șoaptă La revedere! 
Oricum, toamna 
E-aproape pe sfârşite,
Vor veni-n curând zăpezile 
Cu flori mărunte de gheață;

Aş vrea să te sărut pe frunte
În fiecare dimineață,
Iar noaptea să te îmbrățișez,
Pe muzica iubirii cu tine să dansez,
Să nu mi se pară că doar visez!

Mi-e dor să-mi aşez 
Tâmpla lângă tâmpla ta,
Să uit că viaţa-i rea şi grea,
Aş vrea o sărutare dulce de-a ta,
Să mă facă să simt că pot zbura!

Din cerul de azur 
Se-aud cântece de îngeri,
Luceferii aprinşi, 
Desprinşi sunt parcă dintr-o poveste,
Ceaţa de pe creste s-a mai împrăştiat,
Munţii-s poleiţi cu-argint curat;

De când ai plecat, 
Trandafirii s-au uscat
Chiar dacă i-am udat cu lacrimi,
Doi mărăcini au răsărit 
În Grădina iubirii,
Soarele fericirii n-a mai răsărit,
Nici tu n-ai mai venit 
Să privim măcar 
Un asfințit de lună împreună;

Totuşi, iubirea 
Ce ţi-o port nu s-a risipit
În cele patru zări, își face noi cărări
S-ajungă-n inima ta,
Să se agaţe ca iedera de ea;
Dorul din sufletul meu
Vrea să se cuibărească 
În sufletul tău,
Să mă iubești la fel 
Cum te iubesc eu!


Toate drepturile rezervate
© Crisastemis
Din Volumul - Castele de nisip

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu