Muzica iubirii a tăcut 💘 Crisastemis

Muzica iubirii a tăcut 

Trece vremea, ne trecem şi noi

Odată cu timpul, cu care 

Suntem în război,

Coşurile de gunoi sunt pline 

De lacrimi şi suspine,

Iubirea parcă se răzbună 

Pe câte-o inimă bună

În fiecare zi sau săptămână; 

Trece vremea ca o nebună,

Se mai rupe câte-o strună 

A viorii inimii,

Muzica iubirii a tăcut, 

Dansurile s-au oprit

De când toamna a venit; 

Ne balansăm în ritmul tăcerii, 

Ne întristăm în pragul serii...

Dimineaţa, bem cafea 

Cu gust de pelin, 

Regretăm puţin, 

Sau din ce în ce mai mult,

Ne gândim ce am făcut rău sau bine, 

Se risipesc în vânt cuvintele frumoase

Și prețioase ca niște rubine,

Apele cristaline ale Izvorului iubirii

Sunt poluate, sufletele 

Ne sunt înlăcrimate, 

Inimile disperate... 

Trec ani ușori sau grei,

Ne uscăm ca florile de tei,

Viaţa se scurtează pe zi ce trece, 

Câte o ploaie rece 
Ne trezeşte la realitate,

Drumurile spre fericire sunt blocate,

Speranţele, sunt prea departe.

Toate drepturile rezervate © Crisastemis

Din Volumul - Vise interzise 💘