Sete de tine / Crisastemis

Sete de tine 

Te-am căutat în cer, 

Pe mare, pe uscat,

Te-am căutat pe pământ,

Dintr-un capăt al lumii, 

Până-n celălalt,

Te-am căutat în lutul fermecat

Din care omul a fost creat, 

Totuși nu te-am aflat;

Te-am căutat în deşert, 

Mi-era sete de tine,

Puteam să te uit, 

Dar nu voiam să te iert, 

Voiam să te mănânc

 La fel ca pe un desert, 

Doream să gust din nou 

Măcar un sfert din tine;

Te-am căutat în zilele senine, 

În nopţile pline de stele, 

Te-am căutat în clipele grele

În culoarea roz a speranțelor mele;

Te-am căutat în iernile geroase,

În visele-mi frumoase,

În numerele norocoase 

Pe care le jucam la Loto,

Te-am căutat în câte un Motto, 

În câte un citat celebru...

Uneori, erai în versul meu negru

Scris pe foile-mi veline,

Din momentele triste, îmi făceai 

Momente unice, divine;

Te-am căutat în fiecare sens,

În fiecare cuvânt rătăcit prin Univers,

Aveam un gol imens în suflet

Când nu puteam să te găsesc

Să-ţi spun cât de mult te doresc;

Te-am căutat pe-nguste 

Cărărui de munte, 

În liniștile absolute, 

Am mers pe-atâtea

Poteci necunoscute 

Cu inima arsă de dor...

Era să mor de-atâtea ori, 

Dar auzeam sunete de viori 

Trecând pe lângă urechile-mi

Îngheţate de frica de singurătate;

Te-am căutat iubire, 

Prin arşiţă, prin ploi,

Mi-era gândul doar la noi, 

Voiam să te găsesc, să te păstrez

Ca pe o frunză de trifoi, 

Ca să-mi aduci noroc

Măcar din când în când;

Te-am căutat cu al meu gând

În lumea nevăzută, 

În perioada scurtă

Care mi-a rămas; 

Te caut în ultimul ceas,

Vreau să te găsesc 

Cât mai curând,

Fără tine, sunt ca o frunză

 Rătăcită-n vânt! 

Revino, până când 

Nu va fi prea târziu, 

Fără tine, sufletul meu e pustiu!

Toate drepturile rezervate © Crisastemis

Din Volumul - Între dragoste și ură