Nu te-am abandonat / Crisastemis

Nu te-am abandonat

Îmi amintesc de regulile
Pe care le-am încălcat,
Păstrez și-acum facturile
Pe care viaţa mi le-a încărcat,
Dar eu, iubire, nu te-am abandonat.

Am luptat puţin cu destinul,
Am băut de multe ori din vinul pocăinţei,
Am ocolit capcanele suferinţei
Şi ale neputinţei, am reuşit
Să ţin aprinsă flacăra dorinţei.

Cu puterea bunăvoinţei
Şi a îngăduinţei, am reuşit să te iert,
Trecând de bariera umilinţei,
Paşii m-au dus pe drumul biruinţei,
Clipele necredinţei au rămas departe,
Visele deşarte au dispărut
În iernile reci care-au trecut.

Uneori a fost cam greu
Să trec de barajul tău
Când erai ca un râu adânc...
N-am vrut să mă arunc 

Cu capul înainte,
Nici să mă ascund după cuvinte,

Dar inima, nici astăzi nu mă minte.

Vreau să-mi aduc aminte
De tine ca de mierea de albine,
Dulce, plină de savoare...
Iubire, frumoasă floare
Eşti dreapta cărare
Spre fericire, spre nemurire.

Toate drepturile rezervate © Crisastemis
Din Volumul - Pe aripi de vis