Lagăre și prizonieri

O Lună albă

Ca o sferă de porțelan,

Iubire și ură, 

Ca lava unui vulcan,

Un soare care apare spontan,

Viață și moarte, an de an;

Un cer albastru sau violet,

Sute de lacrimi și un regret, 

Un mers încet spre nicăieri,

Lagăre și prizonieri;

Un pământ sufocat 

De prea multă durere,

O  nesfârșită tăcere

În loc de dialog,

Nicio mângâiere;

Stele verzi, emisfere, 

Vise, himere, mamifere,

Ochi fără vedere,

Dorințe fără atingere;

O tragere la sorți,

Grade, trese, epoleți, 

Colți de elefanți,

Oameni turbați,

Câini nespălați,

Copii indisciplinați;

Bani furați asigurati,

Nevolnici neasigurați,

Bătrâni torturați de sărăcie,

Iluzie, prostie

Amestecată cu tupeu;

Un Dumnezeu sătul 

De sufletul fudul

Al unor lichele,

Inimi devenite tinichele.

Toate drepturile 

rezervate © Crisastemis

Din Volumul - Culorile iubirii