Aici, oricând
Anii ne-au devenit inamici,
Eu sunt aici...
Tu, unde vrea inima ta...
N-aş putea comenta,
Nici nu aş vrea să spun ceva...
Când vine seara, aş vrea
Să fiu o stea, să îţi veghez
Somnul până dimineaţa,
Să privim luminile din zori
Odată cu trecerea
Cârdurilor de cocori;
Parcă ieri
Ne-am cunoscut,
Tu, erai un tip tăcut,
Eu, o tipă cu sufletul
Aproape rupt...
Mi-ai dat o floare, un sărut,
Apoi am străbătut acelaşi drum
Prin ploi, prin ceaţă, prin fum;
Ce romantic, ce frumos erai!
Mă așteptai mereu în prag,
Îmi erai atât de drag!
Mă strângeai în brațe
Cu patimă şi foc,
Îmi spuneai că-ţi sunt
Marea fericire,
Marele noroc...
Ca un joc
Era iubirea noastră,
Zburam pe câte-o aripă
De pasăre măiastră
De câte ori doream,
Prin lumi necunoscute
Călătoream;
Ne iubeam în fiecare
Zi şi noapte,
Treceam peste munţi,
Peste ape,
Ne bucuram de libertate
În poveştile noastre
Fermecate;
Mă dădeai mereu pe spate
Cu ale tale șoapte de iubire,
Mă ridicai pe-o treaptă
Spre fericire în fiecare clipă
De rătăcire..
Câtă strălucire
Aveai în privire!
Treceam amândoi
Granițele
Dintre iubire și plutire,
Nu știam ce-nseamnă
Dezamăgire.
Astăzi, m-am trezit
Suspinând,
Mi-e dor de tine,
Te iubesc mult,
Te port neîncetat
în suflet, în gând;
Sper că ne vom revedea
Mâine... poimâine,
Cât mai curând,
Eu voi fi aici... oricând!
Toate drepturile
rezervate © Crisastemis
Din Volumul - Pe aripi de vis
Eu sunt aici...
Tu, unde vrea inima ta...
N-aş putea comenta,
Nici nu aş vrea să spun ceva...
Când vine seara, aş vrea
Să fiu o stea, să îţi veghez
Somnul până dimineaţa,
Să privim luminile din zori
Odată cu trecerea
Cârdurilor de cocori;
Parcă ieri
Ne-am cunoscut,
Tu, erai un tip tăcut,
Eu, o tipă cu sufletul
Aproape rupt...
Mi-ai dat o floare, un sărut,
Apoi am străbătut acelaşi drum
Prin ploi, prin ceaţă, prin fum;
Ce romantic, ce frumos erai!
Mă așteptai mereu în prag,
Îmi erai atât de drag!
Mă strângeai în brațe
Cu patimă şi foc,
Îmi spuneai că-ţi sunt
Marea fericire,
Marele noroc...
Ca un joc
Era iubirea noastră,
Zburam pe câte-o aripă
De pasăre măiastră
De câte ori doream,
Prin lumi necunoscute
Călătoream;
Ne iubeam în fiecare
Zi şi noapte,
Treceam peste munţi,
Peste ape,
Ne bucuram de libertate
În poveştile noastre
Fermecate;
Mă dădeai mereu pe spate
Cu ale tale șoapte de iubire,
Mă ridicai pe-o treaptă
Spre fericire în fiecare clipă
De rătăcire..
Câtă strălucire
Aveai în privire!
Treceam amândoi
Granițele
Dintre iubire și plutire,
Nu știam ce-nseamnă
Dezamăgire.
Astăzi, m-am trezit
Suspinând,
Mi-e dor de tine,
Te iubesc mult,
Te port neîncetat
în suflet, în gând;
Sper că ne vom revedea
Mâine... poimâine,
Cât mai curând,
Eu voi fi aici... oricând!
Toate drepturile
rezervate © Crisastemis
Din Volumul - Pe aripi de vis

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu