Până la capătul lumii

Îţi construiesc poduri de flori,
Îţi pictez lumea-n culori,
Îţi fac dintr-un singur soare
Mii de sori,

Îţi alung mereu din nori;

Culeg petale de flori
Şi ţi le pun în păr,
Mă prefac în cocor
Şi zbor cu tine spre Infinit;

Te iubesc cum n-am iubit,
Îmi eşti apus şi răsărit,
Eşti tot ce mi-am dorit...
Îmi eşti stea de diamant,
Lună de argint curat,
Eşti exact cum te-am visat;

Pot merge cu tine
Până la capătul lumii
În toate zilele săptămânii,
Căci neliniştea furtunii
Din mine, doar de tine
Poate fi oprită.

Vreau să-ţi sărut 

Încheietura mâinii
Cu care m-ai mângâiat,
Să-ţi construiesc un palat
Sau o casă pe un colţ de stea,
Să-ţi fac acoperiş 

Din iubirea mea;

Vreau să-ţi bată inima
De câte ori mă vezi,
Să crezi că te iubesc 

Cu-adevărat,
Frumosule, dragule bărbat!


Toate drepturile rezervate
© Crisastemis
Din Volumul - Săgețile iubirii