Dulceaţă de iubire

Dacă s-ar vinde iubirea
La metru sau la kilogram,
Aş cumpăra câte-o bucată
În fiecare zi, în fiecare an,
Aş pune-o la păstrare
Într-un uriaș borcan
Şi aş acoperi-o cu celofan...

Aş arunca toată tristeţea
La gunoi, pe tobogan
Şi aș distruge-o parte
Din al meu sfâşietor alean,
Sufletul nu mi-ar mai fierbe
Ca lava unui vulcan...

De aş putea opri
Timpul viclean,
L-aş pune într-un lighean
Plin cu flori de gheaţă,
Aş construi in jurul lui
O fortăreaţă...

Mi-aş face o grădină
Cu izmă creaţă,
M-aş spăla cu roua
Zorilor pe faţă
În fiecare dimineaţă...

De-aş fi o pasăre fâşneaţă,
Aş zbura pe vânt, pe ceaţă,
Aş vinde răutatea-n piaţă,
Aş râde de nefericire
Ca de o paiaţă...
De n-ar fi amăgirea hoaţă
Aş face din iubire dulceaţă
Şi aş servi toţi musafirii...

Aş culege toţi trandafirii,
Aş dezlega blestemul omenirii
Şi aş deschide Porţile Fericirii,
N-ar mai exista veninul urii
Nici uscăciunile pădurii...

Ar fi lumea minunată,
Dac-am trăi doar
În iubire adevărată,
Ne-am bucura cu toţi
De-o binecuvântată soartă 
Dacă inima ne-ar fi curată.



© Crisastemis
Din Volumul – Iubire fără sfârșit