Sunetul ploii

Sunetul ploii îmi aminteşte
De o frumoasă poveste,
Povestea ta şi a mea...
Cât ne iubeam!
Toamna o îmbrăţişam,
Pe sub umbrele ne sărutam,
Ca două picături de ploaie,
Printre nori pluteam.

Chipul tău blând,
Ochii tăi, raze de lumină
Alunecând printre stele,
Părul tău, plin de galbene inele,
Cerul albastru,
Pe care ne zburau aripile...

Ce repede treceau clipele
Când de mână ne plimbam
Prin Univers,
Tu-mi recitai un vers,
Eu îți spuneam că ești frumos,
Te lăsai sedus de şoaptele mele,
Îmi adunai cele mai luminoase stele
De pe bolta visurilor mele.

Iubitule,
Hai să uităm de supărările
Ce ne-au adus tristețile,
Hai să chemăm iubirile,
Să ne înfrumusețeze viețile!

 

© Crisastemis
Din Volumul - Ecouri de suflet