Cer şi pământ

Iubeşte-mă, tânăr necunoscut,
Vreau să fiu cerul tău,
Iar tu, al meu pământ,
Spune-mi vorbe de iubire
tremurând,
Spune-mi că mă doreşti demult.

Apropie-te, de mine, străine,
Vreau să trăim clipe divine,
Lăsă-te învăluit de plăcere,
Nu trebuie să oferi, nici nu cere,
Doar primeşte... 
Iubeşte, simte iubitule
Atingerile trupurilor noastre
În nopţile albastre.

Iubirea trebuie să înveţi 
s-o preţuieşti,
Încearcă să trăieşti
doar în prezent, nu în trecut...
Hai să fugim pe un tărâm
necunoscut,
Doar de noi doi ştiut!

Tu, frumosule de peste Prut,
Din Cairo sau Beirut,
Chiar dacă nu m-ai cunoscut,
Spune-mi  că mă iubeşti
demult...

Fă-mă să tac, să te ascult
Vreau de mine să uit...
Iubeşte-mă tăcând,
Dar să fiu în al tău gând.

Iubeşte-mă,
Fără să spui un cuvânt,
Lasă-mă aşa cum sunt,
Vreau să fiu cerul tău,
Iar tu, al meu pământ!


© Crisastemis
Din Volumul - Contraste