Spre soare

Merg... alerg... dar nu ajung nicăieri
Când nu ești lângă mine
Să îmi aduci în inimă primăveri;
Mai am puteri... pot să rezist
Dar sufletul mi-e trist adeseori;

Fac un pas înainte, doi înapoi
Când nu suntem doi...
Culeg frunze de trifoi și le pun în Ierbar,
Caut umbrar pentru porumbelul solitar
Care zboară de colo colo
Când bate vântul tare.

Merg... în pas alert... spre soare,
În zori, sau în amiaza mare,
Când mă aștepți... nu între patru pereți,
Ci într-o grădină cu flori,
Sub cerul albastru fără nori.

Autor ✍ Crisastemis
Din Volumul - Între margini de hotare