Cât de bun ești, Doamne,
Faci să treacă ierni și toamne
Ca și cum ar fi primăveri și veri,
Iei de pe umerii lumii poveri.
Drepte-s Căile Tale de urmat
Alinarea oricărui suflet greu încercat,
Slăvit să fii acum și pururea
Că oprești numaidecât durerea!
La porunca Ta, trece iute furtuna,
Apare soarele, apoi Luna,
Stelele ce bolta nopții o-mpânzesc
Datorită Ție răsar și strălucesc.
Milostiv ești Dumnezeule,
Dulci Îți sunt Binecuvântările,
Îndelungă Ți-e Răbdarea,
Minunată Ți-e Lucrarea;
Tot ce ai Zidit, e de neasemuit,
Alfa și Omega, Început și Sfârșit,
Oază nesecată de bucurie,
Fântână plină ochi cu Apă Vie;
Vrednic ești de laudă, Atotputernice,
Rugile-mi către Tine nu-s zadarnice,
Cu iubire de Tată mă veghezi,
Mă ghidezi, mă luminezi...
Mi-aduci fericire și-mplinire,
De necazuri îmi dai izbăvire,
Îmi porți de grijă mereu
Îndrumătorul, Salvatorul meu!
Autor - Crisastemis
Din Volumul - Cu inima la Dumnezeu

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu