Peste măsură

Florile superbe de primăvară 

Cu-al lor parfum mă îmbătară,

Cu gura căscată mă lăsară

Nu pentru prima oară.

Grijile, subit mă părăsiră,

O gazdă mai bună ca mine găsiră,

Nostalgia nu-mi mai este musafiră

De când anumiți fiori mă năpădiră.

Bucuriile cu zecile-mi umplură 

Casa frumoasă a inimii ce-i pură, 

Zilele furtunoase, gata, trecură,

Cele minunate-abia-ncepură.

Chiar de-s variații de temperatură

N-am ce să-i reproșez Mamei Natură,

Mă inspiră când e vorba de pictură

Și desigur, de literatură.

Sunt fericită peste măsură,

N-am în suflet nicio fisură,

Mugurii speranțelor crescură, 

Negurile îndoielilor dispărură.

Autor - Crisastemis 

Din Volumul - Printre rânduri