Muza din călimară

Tu ești o floare rară,
Îți simt parfumul amețitor 
În fiecare zi și seară,
Ești muza care încet coboară
Din Univers în călimară.

Tu ești o primăvară nesfârșită,
Într-o clepsidră de timp prăfuită,
Ești linia șerpuită 
Care mă duce spre alte lumi,
Mă ridici pe culmi semețe,
Îmi dai mereu binețe.

Tu știi să mă îndrumi cu glas duios
Spre tot ce mi-este de folos,
Sufletul meu e ca un câine credincios,
Așteaptă să-i dai iubire, în loc de un os;

Pe timp ploios, 
Terenul tău e puțin alunecos,
Dar chiar și-atunci când cad,
Tot tu mă ridici de jos.

Ești ca un măr frumos,
Gustul tău e delicios,
Fiorul pe care mi-l dai, e contagios,
Dar pot să urc vertiginos
Cu tine de mână
Pe creste de munți, când e furtună;

Mă bucur de tine 
În fiecare zi și săptămână,
Căci stai în inima-mi nebună,
Dragoste, rază de lună,
De soare și de stea, 
Tu luminezi viața mea!


Toate drepturile rezervate 
© Crisastemis 
 Din Volumul - Anotimpuri