Anii care trec pe rând
Nu pot distruge mugurul fecund
Al speranței care face
Ca-n sufletu-mi curat să fie pace;
Chiar de nisipul clepsidrei se scurge,
Mintea-mi drumuri lungi parcurge,
Cu puterea ei de multe ori
Îmi creionez viitorul în culori.
Prezentul mi-l trăiesc
Exact cum îmi doresc,
Nu-mi pierd timpul inutil
Ca să nu-mi devină ostil.
Viața-mi e destul de frumoasă,
Oricum, nu sunt mofturoasă,
Mă mulțumesc cu tot ce am,
Îl am pe Dumnezeu, ce-mi e balsam;
Pe Iisus, a cărui mângâiere
O simt nu doar de Înviere
Ci în fiecare clipă, Slavă Lui,
Sfântului Duh și Tatălui;
Slavă Celei Preacurate
Plină de Har, de bunătate,
Măicuța Împăratului Lumilor,
Ajutorul, bucuria creștinilor!
Autor - Crisastemis
Din Volumul - Printre rânduri

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu