Porțile viselor

Când luminile la amurg se sting,
Steluțe minunate pe cer se aprind,
Porțile viselor se deschid,
Zânele bune se prind în hore,
Dansează ca mine, cu razele Lunii,
Pe muzici sonore până în zori
Când răsăritul ne oferă gratis
Un spectacol mirific în culori.

Zilele trec uneori pe negândite,
Clepsidrele timpului cu nisipuri aurite
Sunt golite rând pe rând,
Dar eu alerg mereu cu dragostea în gând,
Fug departe de zgomotul surd,
Mă scufund în liniștile absolute;

Mă bucur neîncetat de viață,
De fiecare dimineață senină
Care-mi aduce un strop de adrenalină
În plus... Răni nu-s în sufletu-mi curat,
Pe toate Dumnezeu demult le-a vindecat.

Autor - Crisastemis
Din Volumul-Poezii scrise cu penița inimii