Iubite, se clatină brazii,
Parcă şi Anzii se cutremură
Când îmi spui că mă iubeşti,
Că fără mine nu poţi să trăieşti...
Când mă privești,
Sufletul mi-l dezgoleşti,
Inima mi-o cucereşti
Din nou...
Se-aude un ecou
Din depărtare,
Iubirea ta cea mare
Trece pragul
Dintre vise şi uitare...
Câtă înflăcărare
În inima ta,
Care vrea iubirea mea!
Te apropii în tăcere,
Mă săruţi pe gene,
Eu ridic din sprâncene
Ca şi cum m-aş speria,
Îmi tresaltă inima
Când mâna ta
Atinge mâna mea...
Se aprinde iar o stea
Pe cerul albastru de catifea,
Trupurile noastre
Încep să vibreze,
Inimile încep să danseze,
Fericirea nu vrea
Parcă şi Anzii se cutremură
Când îmi spui că mă iubeşti,
Că fără mine nu poţi să trăieşti...
Când mă privești,
Sufletul mi-l dezgoleşti,
Inima mi-o cucereşti
Din nou...
Se-aude un ecou
Din depărtare,
Iubirea ta cea mare
Trece pragul
Dintre vise şi uitare...
Câtă înflăcărare
În inima ta,
Care vrea iubirea mea!
Te apropii în tăcere,
Mă săruţi pe gene,
Eu ridic din sprâncene
Ca şi cum m-aş speria,
Îmi tresaltă inima
Când mâna ta
Atinge mâna mea...
Se aprinde iar o stea
Pe cerul albastru de catifea,
Trupurile noastre
Încep să vibreze,
Inimile încep să danseze,
Fericirea nu vrea
Să mai evadeze
De lângă noi...
Un pas, apoi doi,
Mergem tot înainte,
Nu privim înapoi...
Iubirea mea şi a ta,
Povestea noastră,
Ce nu se va termina!
De lângă noi...
Un pas, apoi doi,
Mergem tot înainte,
Nu privim înapoi...
Iubirea mea şi a ta,
Povestea noastră,
Ce nu se va termina!
© Crisastemis
Din Volumul - Iubire fără sfârșit

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu