Te chem

Iubite, când eşti departe
Şi mi-e greu,
Te chem să vii în visul meu...
Te chem cu sufletul, cu inima,
Te chem cu toată fiinţa mea...

Te chem
Cu flacăra focului
Ce nu se va stinge niciodată,
Te chem cu iubirea mea curată.

Tu eşti prinţul
Din povestea mea reală,
Eşti eroul
Dintr-o iubire ideală...

Amintirea ta,
Se contopeşte
Cu visarea
Ce-mi tulbură linistea,
Vocea ta
Răsună în inima mea
Ca o melodie,
Pe care nu o pot uita.

Iubite,
Te chem de mii de ori
Cu mintea mea,
Te chem să vii,
Cu toată dragostea…

Merg pe cărarea
Pe unde ne plimbam
Ţinându-ne de mână,
Nu las nicio furtună
Să intervină între noi,
Nici uragane, nici ploi,
Nu pot să ne doboare
Pe niciunul din noi doi...

Ajung pe aleea
Unde te găseam
La umbra unui castan,
Numărând clipele
Până când eu veneam...
E oare doar un vis?
Parcă sunt în Paradis!

Te uiţi timid la mine,
M-aşez sfioasă lângă tine,
Mă pierd în ochii tăi
Ca-n două râuri cristaline,
Lacrimi albe
Ca nişte perle fine
Cad pe pământ,
Tristeţea,
Intră în mormânt...

Te sărut tremurând,
Sunt ca un val de mare
Răscolit de vânt...
Nu pot să spun
Niciun cuvânt...
Te iubesc atât de mult!

Mâine,
Mă voi trezi din nou visând,
Te voi chema cu al meu gând
Iar tu, vei veni râzând...

Ne vom iubi, uitând
De timpul ce-a trecut,
Ne vom bucura
De fiecare minut...
Iubite, vom pluti spre Infinit!

 

© Crisastemis
Din Volumul - Iubire fără sfârșit