O urmă de fum

Vreau să uit iubirea
Pe care ţi-am dăruit-o,
Căci tu iubite, nu ai vrut-o,
Vreau să uit tot ce ţi-am spus
Când sufletul meu
Iubirii tale i-a fost supus.

Vreau să uit clipa
În care m-ai sedus
Şi toate vorbele
Pe care mi le-ai spus
Când ai plecat în sens opus,
Pe-un drum pe care
Eu nu-l cunosc îndeajuns.

Tu mi-ai promis
Că vom locui
Pe Planeta Venus,
Că soarele nostru
Nu va avea apus,
Dar iubirea,
Parcă s-a ascuns
În lumi de nepătruns.

Vreau să te uit iubite,
Chiar dacă am avut
Și clipe fericite,
Acum emoțiile mele
Parcă sunt adormite.

Voi merge pe alt drum,
Poate voi mai regăsi
O parte din iubirea
Care s-a prefăcut în scrum,
Dar sunt mai liniștită acum,
Nu mai am în suflet
Niciun zbucium.

Iubirea ta, a fost ca un parfum,
Dar i-a pierit aroma, nu știu cum,
Din focul iubirii, ce-a ars ca un nebun,
A rămas doar o urmă de fum.

© Crisastemis
Din Volumul - Ecouri de suflet